am gasit asta. e mult mult mult prea tare. atat de tare incat am dat copy/paste la tot textul, nu am bagat doar linku'. enjoy:

TOP POZITII
1. Roaba galopantă: În timp ce i-o tragi capră (ştii cum e capră, sper, doar nu eşti idiot, nu?), o apuci de coapse sănătos. Exact în acelaşi timp i-o înfigi în cur până la rădăcină şi îi ridici picioarele în aer. "Confuzată" şi luată prin surprindere, va începe să pedaleze din mâini, ca să îşi scoată mătărânga din bostan, răcnind cât o ţin plămânii. Tu o ţii în continuare sănătos de craci, să nu îi pună în pământ şi o menţii adânc înfiptă, alergând după ea. E lejer, nu scapă că tu dai din picioare şi ea din mâini.
De ce e excitantă: Habar n-am. Da' e hazlie.
Unde se poate practică: Şi în casă, da' cel mai bine pe un loc întins, să aibă unde să pedaleze. Pajişte, sală de sport, ce vrea muşchii tăi.
Câte calorii se ard: Oho. Căcălau. Mai ales ea. Se ard 100 numa de la cât o să i se bulbuce ochii.

2. Lumea-n flăcări: Asta e una din preferatele mele. Când aproape să termini, iei o lumânare de lângă pat (te arzi la lumina lumanarii, nu ? Fii romantic, nu ţăran) şi îi dai foc la păr. No să vezi ce contracţii, ce zbătăciuni cât îşi dă cu palmele-n cap. Şi după ce termini, poţi să fii erou grandios, iei bidonul de bere de lângă pat (doar bei bere în timp ce te arzi nu?) şi o stingi, apoi tragi un gât straşnic şi îi zici: "Ce accident era să facem pisi!"
De ce e excitantă: Implică foc şi alcool. Ce dracu' vrei mai mult?
Unde se practică: Preferabil la ea acasă.
Câte calorii se ard: Mai puţine decât fire capilare şi aşternuturi.

3. Cu mâinile-n curate: Asta poate fi practicată de ambele sexe. Se bazează pe elementul surprizei. Îi dai partenerului/partenerei degetul arătător şi inelar la lins excitant, puţin aşa, să le plimbe prin gură, şi după ce le-a băloşit bine, ţii mâna în formă de pistol (cum te jucai somata când erai mic) şi îi înfigi ţeava "pistolului" în cur, făcând o faţă de Sergiu Nicolaescu, cât te pricepi de bine şi zicând "Un fleac. Te-am ciuruit". Nu le scoţi decât dacă auzi "Nu trage dom' Semaca, sunt eu, Lăscărică!"
De ce e excitantă: Combină elementul surprizei cu referinţe culturale obscure!
Unde se practică: În anus.
Câte calorii se ard: Depinde cât familiar e partenerul cu Comisarul Moldovan.

4. Olandezul Zburător: Asta e simplă şi de efect. În timpul sexului, fix când i-e lumea mai dragă partenerului, urli "Acum vine OLANDEZUL ZBURĂTOOOR!". Şi nu faci nimic. Continui ce făceai inainte. Şi observi privirea de nedumerire a partenerului. Întâi e puţin terifiat/a "ce dracu' vrea să facă nebunu/a asta?". Se va opri puţin din ritm, foarte circumspect şi, după 5 minute de dubii, va trece la următoarea întrebare : " Ce dracu' a vrut să zică nebunu/a asta?". Efectul e garantat şi partenerul va fi suspicios şi paranoic pe tot parcursul actului sexual. E bun de aplicat la bărbaţii care termină rapid. Nu prea o să se mai concentreze să termine rapid când o să îşi ocupe tot creierul să îşi dea seama dacă nu cumva Olandezul Zburător este o anagramă pentru Comisarul Moldovan.
De ce e excitantă: Trucuri psihologice! Mie mi se face ştoaca cât piciorul unui copil de 4 ani de la ele!
Unde se practică: Nu în Olanda.
Câte calorii se ard: Calorii nu. Neuroni da.

5. Călăritul din Mordor: Fingărezi femeia sănătos, da cu patos asa, să sară zeamă şi te opreşti brusc, cu o faţă mirată, zicând: "Băă, să moară Sauron! Mi-a rămas verigheta înăuntru. Mă omoară nevastă-mea! My precioussss" . No aici dânsa nici n-o să ştie de ce să bulbuce ochii: Că eşti însurat? Că faci voce de Gollum foarte bine? Că o bucată de metale i-a rămas ipotetic înţepenită în uter? Habar n-o să ştie.
De ce e excitant: Simţi un vagin şocat cum se strânge în jurul degetelor tale ca o capcană de şobolani.
Unde se practică: Middle finger earth.
Câte calorii se ard: Doar the one calorie.

6: Minigolful semizeilor: Nu e poziţie. Mai mult este etapa sexuală supremă. E faza la care ajungi când eşti complet plictisit de sexul comun şi vrei să faci ceva aproape imposibil. Mai exact, să introduci un testicul în posteriorul cuiva. Cum vrei tu, cu ce lubrifiere te duce capul, nu contează. E aproape imposibil. E atât de aproape imposibil încât trebuie să fii un Dalai Lama al sexului să reuşeşti să îndeşi un coi în curul cuiva. O să întrebaţi: De ce ar vrea cineva să facă asta? De ce ar vrea cineva să urce pe Everest? EXACT.
De ce e excitant: Că e năucitor de greu. Fructul interzis.
Unde se practică: Lângă o trusă de prim ajutor.
Câte calorii se ard: La băgat sau la scos?

7: Wrath of the Bitch King: Ai nevoie de: o cutie de margarină, o periuţă de dinţi cu vibraţie, un nunceag (sau cum s-o scrie pe română) şi ultimu' Expanşăn de la WoW. No , le arunci pe toate în afară de joc femeii dezbrăcate şi zici "Descurcă-te făh, că io tre să ajung la nivelu' 80". Nah. Glumesc. E poziţie ipotetică. Jucătorii de Warcraft nu au prietene.
De ce e excitant: OMG poţi să ai personaj Death Knight.
Unde se practică: Northrend.
Câte calorii se ard: Multe, ca la orice ce dă dependenţă.

8: Străjerul cu trei picioare: Vi s-a întâmplat vreodată să ajungeţi prima dată la o tipă acasă şi ea să nu vrea să secs? Doar să adormi în braţe cu ea, lingurind că nu vă cunoaşteţi destul de bine? Ei bine, da, toţi am trecut prin asta. Un tip fraier se va gândi: "nu-i nimic, data viitoare. Acum mă mulţumesc cu o erecţie molâie şi cu atingerea accidentală a unui sân din laterală". Nu. Nu se face aşa. Un mascul serios ateaptă ca tipa să adoarmă şi îi face o labă în ureche. Da. Ai auzit bine. Ea adoarme, tu te ridici în picioare lângă pat şi îi slobozeşti o servită spre timpan. Să explice ea la orelist a doua zi cum i-a ajuns sămânţa între ciocănel şi nicovală.
De ce e excitant: Că e labă răzbunătoare.
Unde se practică: În tăcutul întuneric.
Câte calorii se ard: Ce zici ? N-aud!"

text preluat de la: www.piticigratis.com

strictul necesar pentru 3 zile: o lada de bere, 3 conserve de carne, 6 paini, un pachet de cafea, telefonul mobil si acces la internet. cam asta ar fi strictul necesar pentru a supravietui 3 zile in timpurile noastre. hai, eu ma mai descurc poate doar cu primele 3 articole aflate pe lista. nu stiu totusi cum s-ar descurca unul putin mai tanar decat mine.

69 de postari. atatea am pe blog (in afara de asta). acum, bine-nteles, se cere sa scriu ceva legat de numarul asta. bunicul meu avea 69 de ani cand a murit. mai avea 2 saptamani pana la implinirea varstei de 70 dar el, nu, a vrut sa moara ca un barbat. la 69. nu e o asociere ciudata. e doar un dor surd. sa se noteze ca atunci cand execut pozitia 69 nu ma gandesc la bunica-miu. (GOD, I'M SICK!!!)

o zi obisnuita: inca o persoana si-a dat demisia. situatia in laborator este rosu oxid (aproape maro). sa ne traiasca incompetentii care au putere de decizie ca noi, astia care mai "stie" cate ceva - pulimea, cum s-ar spune - n-avem voie sa ne dam cu parerea. ce cacat, "noi nu cunoastem strategia firmei!". 'tu-va-n gat cu strategia voastra! cum puii mei poate o tampita sa ramana in postul pe care il are dupa ce a demonstrat cu succesuri imense ca nu e in stare sa gandeasca normal, dara-mi-te sa conduca un intreg laboratorul de cercetare-dezvoltare al companiei nr. 2 pe piata romaneasca de lacuri si vopsele? pe mine ma depasesc multe lucruri. asta este inca unul dintre ele. clar!

urmare a unui mesaj care m-a pus pe ganduri:

imi este tare greu sa ma suport. daca as sta singur cu mine mai mult de 2 zile mi-as lua campii. desi am atatea si atatea in jur care m-ar putea ajuta in singuratatea mea, nimic nu-mi este pe plac. am nevoie de oameni langa mine. am nevoie sa vad oameni care sufera, am nevoie sa stiu ca nu sunt singurul singur. am nevoie de prietenii mei sa-mi planga de mila si sa-mi spuna ca totul va fi bine. am nevoie de toate astea pentru a nu imi da seama ca as putea totusi sa ajung sa ma suport, as putea sa invat sa traiesc cu mine, as putea sa imi fiu suficient. si, dupa ce voi invata lucrurile astea, ce voi face? cum ma voi mai minti cu ideea ca AM NEVOIE de cineva langa mine, cineva care sa ma tina de mana si pe care sa ma pot baza? cum imi voi pacali gandul ca singur imi sunt de ajuns? e bine cum e acum. e bine sa sufar ca sunt singur. daca nu as suferi, daca mi-as ajunge, poate ca pretentiile mele vor fi mai mari. si unde sa gasesc eu pe cineva pe masura pretentiilor mele in lumea asta unde toti sunt mici? imi e bine cu raul asta...

"Din pragul aurorii cocoşu-ţi aminteşte
Că s-a mai scurs o noapte din scurta ta viaţă.
Că în oglindă roză pământul străluceşte,
Iar mintea ta şi astăzi va bâjbâi în ceaţă."

bai, e prea tare Khayyam asta. ma rog, a fost.

am inceput tare prost ziua asta: prin munca, frate. nici macar o pauza mica. direct munca. de cacat. daca o tin asa toata saptamana, ma ia mama dracilor. dar, trebuia sa platesc intr-un fel sau in altul, avand in vedere ca aseara am baut (iar) ca un porc, pana n-am mai fost in stare nici macar sa mai cant la chitara... tare, frate!

oricum, nici-un cuvant despre faptul ca mi-am luat permisul... sssst

mie

unul, mi s-a parut interesant. reclama la timp (uneori parca are nevoie de publicitate):

BEFORE:

AFTER (some TIME):

*fotografiile nu imi apartin.

stropitoare

e, uite un titlu. ma uit la posturile anterioare si ma minunez ca titlurile lor sunt doar niste date calendaristice. adica, chiar atat de idiot* sa fiu incat sa nu pot gasi un titlu anume pentru o anume postare pe blog?! poate pentru ca plec de la "mere" si ajung la "pere" trecand prin "prune" si "rosii" si apoi "cartofi".

*in cazul de fata, idiot nu inseamna un om plin de idei.

sunt de acord cu ideea ca fiecare om merita o a doua sansa. ce ma deranjeaza totusi, este faptul ca exista nevoia asta de o a doua sansa. ma deranjeaza gandul ca un om a dat-o-n bara rau de tot si are tupeul sa ceara inca o sansa de a repeta greseala. inevitabil, fara urma de indoiala, in procent de suta la suta sau cum dracului se mai zice, daca ai gresit o data vei gresi si a doua oara.

am visat cum se poate scrie de mana mai eficient: se incepe de la stanga la dreapta (normal) si la capat se "coboara" pe randul urmator si se scrie de la dreapta la stanga, bine-nteles respectandu-se grafia (pentru asta ar trebui sa invatam sa citim si sa scriem cuvintele invers). cert este ca felul acesta de a scrie ne ajuta sa economisim un timp x in functie de lungimea textului pe care-l scriem (nu am facut inca un grafic). pe de alta parte, a venit cam tarziu solutia asta... (si chiar am visat-o, pe bune, in timp ce dormeam).



pentru o perioada de timp te mic (nu stiu inca de ce anume perioada este vorba) voi elimina posibilitatea adaugarii de comentarii la textele mele. e mai simplu asa. am doar o cititoare (salutari dra EvA :D), cititoare care va aprecia faptul ca ma gandesc la ea si la timpul ei (cateva secunde pentru un comment chiar conteaza, pentru ca trebuie sa-ti "vina" textul, apoi trebuie sa-l mai si scrii si ideile se plimba mai repede decat degetele pe tastatura si stai la un momentdat sa te gandesti ce ai fi vrut sa scrii si asa s-a dus dracului textul ala scurt si la obiect pe care vroiai sa-l scrii si trebuie sa o iei de la capat si... na, intelegi). ramane un jurnal pe care sa-l citesti asaaa, ca pe o carte, apropo de postul tau cu cartea si cu laptopu' si cu ceaiul. vezi, si carte si calculator in acelasi timp. :))))

sau o balerina. de fapt, nici macar balerina, nu am pretentia asta. dar o dansatoare tot ar fi fost ok. au femeile astea care stiu sa danseze, un fel al lor de a se misca (si nu ma refer doar atunci cand stau ele deasupra) de parc-ar pluti. bine, atunci cand vor asta. sunt altfel, merg tot timpul cu spatele drept, mainile -si aici vorbesc de maini ca intreg: brate, antebrate, palme, degete- sunt un fel de aripi. picioarele lungi si drepte si lungi. intotdeauna intorc capul cu un gest teatral, stiu exact cat de mult sa-l intoarca incat sa nu faca pe gat cute urate. abdomenul este abdomen, nu e burta. si as putea continua insa nu o mai pot face. final de cacat, nu-i asa? :)))

sta pe fotoliu, se uita pe fereastra, nu conteaza cu ce e imbracata si trage din tigara. eu citesc. de fapt este doar o acoperire. pentru ca in timp ce ea ma stie citind nu se mai gandeste la mine si isi permite sa se piarda in alte ganduri. si este atat de frumoasa atunci cand nu mai este constienta de prezenta ei si de prezenta altcuiva, este atat de frumoasa cand nu mai incearca sa impresioneze (inconstient, fiecare femeie o face), este atat de frumoasa cand trage absenta din tigara, dumnezeule cat de frumoasa poate fi! degetele subtiri si lungi lungi lungi terminate cu buline rosii -unghiile-, parul nearanjat, curgere, gatul subtire pierdut sub lobul urechii, profilul intunecat aflat in contralumina, piciorul arcuit sub ea si absenta superficialitatii, spoielii, mastii... clipele astea, in care ea fumeaza absenta* sunt doar ale mele, nu si ale ei.

*sa-mi bag pula de nu-mi doresc uneori sa vad si sa simt chestia asta: o ea fumand in contralumina si tot bla-bla-ul de mai sus. toate fostele mele (significant others, not the one night/week fucks), ale naibii, nu fumau atunci cand erau cu mine. bai, nu-i corect, in puula mea!

unele lucruri sunt cu adevarat importante. altele nu. sau, depinde.

am primit un flyer in "Hipermarketul" C*rr*f**r, flyer gandit de greenpeace romania (or fi, nu neg, numai ca eu n-am prea auzit de ei) si in care se lauda initiativa de-a dreptul salvatoare de a renunta la becurile normale (incandescente) in favoarea becurilor cu consum mic de energie. bai, si din cacatul ala am inteles eu ca de acum inainte lumea va fi un loc mai bun, calota polara va fi de acord cu un armistitiu temporar si va renunta pentru moment la topire, oamenii vor fi mai buni. ok, e un pas inainte. dar de la a face ceea ce este corect si pana la a manipula opinia publica, laudand in gura mare "initiativa" ta (ca super-hiper sau ce mortii ma-tii oi fi de market) de a adopta ceva care, vezi-doamne, va fi mai... environmental friendly si din proprie initiativa... cum cacat au tupeul sa se laude ca au renuntat la niste cacaturi de becuri si ca ei sunt prietenii naturii si etc., in conditiile in care deja se discuta o lege prin care lucrul asta va fi obligatoriu (schimbarea tipului de becuri). sunt lucruri mult mai grave, lucruri care fac mult mai mult rau insa... pula mea! becurile sunt cele care ne omoara. repet, salut initiativa insa mi se face greata de cei care profita ce ceva ce oricum va fi obligatoriu, pentru a-si face reclama.

am primit si eu chestia asta pe mail:

De recitat solemn la inceperea zilei de munca:
Iubesc biroul meu fără lumină!
Mă simt în el ca vulpea-n vizuină!
Iubesc mobila gri, plină de praf,
Dulapuri burdusite, hârtii vraf.
Concediul nu-l iubesc defel !
Nici nu mai vreau s-aud de el!
Nu trebuie să dorm! Nu vreau să am odihnă!
De nu muncesc, deloc eu nu am tihnă !
De munca mea sunt fericit,
Nimic atâta-n viată n-am iubit !
Iubesc computerul fereastră
Cu scăfârlia lui albastră.
Iubesc sedintele mai lungi
Când am în creier cifre, dungi.
Iubesc, vă spun acu' din nou,
Să stau o viată la birou!
Îmi place munca! As munci
Mai mult în fiecare zi.
Nu vreau salariu! Nu vreau stimă!
Mi-ajunge critica drept primă!

si de cand am citit-o ma simt mult mai implinit. acum stiu exact ce-mi lipsea: imi lipsea lipsa de creier, automatismul ABSOLUT si un fotoliu drept pat la serviciu si nu pentru a dormi non-stop (asa cum vroiam sa fac pana sa citesc ruga de mai sus) ci doar pentru a-mi odihni putin oasele, cate 5 min. la fiecare 4 ore de munca febrila. acum am un rost in viata, nu mai sunt al niciunui gand...

singura mea cititoare, postul care urmeaza e un model de "cum nu ar trebui sa scrie si sa gandeasca cineva". dar cum nu am un fisier anume in care scriu (nu MAI am. ca aveam), asta a fost singurul loc in care m-am gandit sa notez. citirea in continuare reprezinta pierdere de timp. dixit







din pacate mi-am adus aminte de:
asta
si de asta
si asa mai departe.
spun numai prostii, numai rahaturi. nimic nu este cum as fi vrut sa fie, dar poate ca asa TREBUIE sa fie. de multe ori gandul ca poate pentru celalalt e mai bine, ideea asta de... eu, martirul, aproape sfantul, ideea ca e mai fericit (omul celalalt. nu vorbesc de gen aici), ideea asta ajuta (se citeste la prezent, nu in trecut). e nasol cand bei, asa cum spune EvA (aici bag un zambet, asaaa, intre paranteze) in comentariul la postul anterior. as dori sa aduc o completare: iti aduci aminte doar daca nu ai baut destul (am observat ca unele cuvinte, printre care si "baut" e subliniat cu rosu. pac, am "executat clic dreapta pe cuvant" si, ce sa vezi, fix ca in word, imi apar mai multe variante ale cuvantului, printre care si ala cu diacritice. m-au spart astia!). bai, ce sa zic, sunt un mare fatalau. cine pula mea e interesat de faptul ca am facut o alegere proasta cu o suta de ani in urma si acum nu mai reusesc sa ma ancorez in realitate? ma plang ca o tarfa batrana care isi aduce aminte cum in tineretile ei o adorau barbatii si nu era nevoie sa le-o ia in gura ca toata lumea o respecta, iar acum asta e singurul lucru pentru care mai e cautata, sa mai faca o muie din cand in cand pe bonuri de masa. oare trec in faza de resemnare? ma pis pe ea de faza de resemnare si de negare care vine inainte de faza cu resemnarea. sunt curios, oare faza asta de negare sta capra in fata fazei de resemnare si resemnarea isi face numarul cu negarea? nici nu tin minte sa fi trecut prin celelalte 4 faze anterioare resemnarii si posterioare negarii (posterioare negarii, deci pozitionate IN SPATELE negarii. negarea sta capra. categoric). echilibru. punctul zero. indiferenta. nepasare. puuula mea!

sequel:

aveam de gand sa bag un post lunguiet cu mult mult mult bla bla. in schimb o sa spun doar ca am avut dreptate (din punctul meu de vedere). ceva rau s-a intamplat: mi-am adus aminte... sunt prea mahmur sa mai insist cu rahatul asta de post

captain's (weB)log:

data pamanteana - marti, trei'spe, anul chiar nu importa. ora atomica - 09h17m. incepe ca o zi oarecare. dar nu disper, stiu ca astazi ceva minunat se va intampla. de fapt, de-abia maine voi considera minunat ceea ce probabil se va intampla astazi. minunat, adica o minune in toata regula. si, de fapt, mi se va parea minunat ca am scapat. de-asta de-abia maine voi spune ca am trait o minune. si minunea nu va fi traita astazi. astazi se va intampla probabil ceva ce maine va da valoarea unei minuni faptului ca am scapat. dar poate nu se va intampla. daca acest jurnal va cadea in "mana" cuiva si acel cuiva (deci nu e vorba de "cineva". am reglementat ca cineva este deja "cuiva") va citi aceasta insemnare, sa fie stiut ca in acest moment norii nu ca nu s-au adunat la orizont, dar nici macar nu exista! norii sunt doar in mintea mea incetosata si convinsa de faptul ca daca azi e marti si e si trei'spe, ceva f. nasol TREBUIE sa se intample. inchei aceasta insemnare si ma asez comod sa ma gandesc mai profund la raul care nici macar nu exista dar pe care il astept, il astept total nepregatit...

what is that can ruin your fuckin' day if you are the "lucky" hunter? this shit here!

mi-am pierdut 10 minute sa scriu un post pe care l-am sters intr-un shift+delete/s. ce pula mea, sunt dumnezeu pe blogu' meu semnul exclamarii

"STERP adj. v. chircit, degenerat, ineficace, ineficient, infructuos, inutil, închircit, înţelenit, necultivat, nedesţelenit, nedezvoltat, nefolositor, nelucrat, netrebuincios, neutil, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, sec, secat, sfrijit, uscat, van, zadarnic."

sursa: dictionar de sinonime

ieri a nins. scurt. si ninsoarea asta scurta si frumoasa m-a bucurat ca pe un copil (desi nu am facut bulgari, nici macar un omulet de zapada nu am facut. am pus mana pe zapada doar pentru ca a trebuit s-o dau jos de pe masina). si bucuria asta nu mi-a fost umbrita de gandul ca desi va ninge doar cateva ore, orasul va fi un haos, strazile vor deveni patinoare, trotuarele vor fi canioane printre munti de zapada, albul va fi nici macar negru ci doar un maroniu asa, ca de cacat... bucuria nu mi-a fost umbrita. de ce? pentru ca aseara, cand injuram in gura mare, lumea nu se uita ciudat la mine ci chiar ma aproba punct

singurele momente in care sunt cu adevarat singur (fara nimeni care sa ma fute la icre, adica) sunt cele pe care le petrec sub dus. si tot atunci pot sa ma gandesc la tot ceea ce vreau eu sa ma gandesc, fara ca cineva sa ma intrerupa. sunetele din jur se estompeaza, vecinii de sub mine pot sa zbiere cat vor, televizorul vecinei surde de langa poate sa fie la maximum, copilul de deasupra poate sa se dea cu un cal adevarat prin casa, nu-i aud. stropii de apa care lovesc cada (din fibra de mortii ma-sii ca nu stiu exact ce e, dar face un zgomot, zici ca ma dau cu ATV-u' prin baie!) reusesc sa acopere tot. mai putin imaginatia mea punct

merg destul de rar in ultimul timp cu metroul. acum este un moment dintr-asta, rar. tastatura telefonului este tot mai mica si mai mica. ma uit la oameni, oamenii se uita la mine si isi coboara privirea. de cand au devenit oamenii atat de timizi?

sa-mi bag pula, am revenit la serviciu. atat am de spus deocamdata.