sunt genial! mi-am gasit un fel de justificare:


Lucian Blaga

Stelelor

C-o mare de îndemnuri şi de oarbe năzuinţi
în mine
mă-nchin luminii voastre, stelelor
şi flăcări de-adorare
îmi ard în ochi, ca-n nişte candele de jertfă.
Fiori ce vin din ţara voastră îmi sărută
cu buze reci de gheaţă trupul.
şi-nmărmurit vă-ntreb:
spre care lumi vă duceţi şi spre ce abisuri?
Pribeag cum sunt,
mă simt azi cel mai singuratic suflet,
şi străbătut de-avânt alerg, dar nu ştiu - unde.
Un singur gând mi-e rază şi putere:
o, stelelor nici voi n-aveţi
în drumul vostru nici o ţintă,
dar poate tocmai de aceea cuceriţi nemărginirea.

deci, faptul ca nu sunt o persoana ambitioasa (asa cum mi se reproseaza uneori de catre diversi), faptul ca par dezinteresat (daca stau bine sa ma gandesc, chiar sunt) si multe alte chestii mici pe care mi-e lene sa mi le amintesc sunt, de fapt, in regula. asa ar trebui sa fie toti oamenii. poate ca lumea ar fi un loc mai bun daca fiecare s-ar multumi cu ce are si nu ar incerca sa obtina mai mult, folosindu-se de orice mijloace, inclusiv de semenii lui, pentru a acumula... cacaturi. oameni buni, nemarginirea este a mea!