miercuri, 5 august 2009

am citit:

"Had I the heavens' embroidered cloths,
Enwrought with golden and silver light,
The blue and the dim and the dark cloths
Of night and light and the half light,
I would spread the cloths under your feet:
But I, being poor, have only my dreams;
I have spread my dreams under your feet;
Tread softly because you tread on my dreams."

si mi-am adus aminte de o vreme cand totul parea mult mai simplu, o vreme in care cuvintele chiar aveau importanta, puteau naste zambete sau puteau rani aproape mortal, o vreme in care visele erau bunul cel mai de pret (pentru ca inca nu aveam in stapanire universul. asta era insa doar o problema de timp...). si am zambit aducandu-mi aminte ca, intr-adevar, cuvintele au putere.

2 comentarii:

EvA spunea...

eu cred ca azi cuvintele si-au pierdut din greutate. cel putin la nivel global... fiecare in parte, e drept, da greutatea si masura si valoarea propriilor cuvinte si, prin prisa ma, a cuvintelor celorlalti.
dar cred ca azi se arunca mult mai usor cu cuvinte decat in alte vremuri...

oricum subiectul in sine mi se pare fascinant!

Smith. Something Smith spunea...

o, dar cuvintele nu si-au pierdut niciodata puterea. important este ca la nivel constient sa nu trivializam si sa acordam cuvintelor importanta pe care cu siguranta o au. atunci impactul lor -al cuvintelor- asupra celui cu care comunicam va fi -mai mult ca sigur- altul... dar trebuie sa ne concentram pentru a vorbi "serios" tot timpul. si e mai greu. de ce?! pentru ca avem impresia ca nu avem timp si pentru asta. :)